sâmbătă, 16 iunie 2012

Albina şi paianjenul

E bine să învăţăm de la albină iubirea de muncă şi de frumos. Precum albina nu se trudeşte în fiecare zi atât pentru sine cât pentru noi, tot astfel şi creştinul, trebuie să poarte de grijă mai cu seamă de cele ale celorlalţi.

Deci aşa cum o albină zboară prin toate livezile ca să pregătească altora masă, la fel fă şi tu, omule, şi de aduni bani, cheltuieşte-i pentru alţii; de ai harisma cuvântului, n-o îngropa în pământ, ci pune-o în slujba celor ce au nevoie de o sfătuire; şi orice alte calităţi ai avea, pune-le în slujba celorlalţi, făcându-te folositor precum se face şi nouă albina.

Nu vezi că de aceea este albina mai mult preţuită şi iubită ca celelalte vieţuitoare, nu pentru că se osteneşte, ci pentru că o face pentru alţii?!

Dar şi păianjenul se osteneşte şi-şi întinde pânze în toate direcţiile, pânze ce sunt lucrate cu o iscusinţă mai mare decât a oricărei ţesătoare, însă nu e preţuit deoarece lucrarea lui nu este de vreun folos nimănui.

Asemenea păianjenului sunt şi cei care se trudesc şi adună multe, însă numai pentru ei şi atât.

Niciun comentariu:

„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”