duminică, 2 mai 2010

,,Rugaciune" de Octavian Goga

Rugăciune, cu ochii tulburi,
Cu trupul istovit de cale,
Eu cad neputincios,stăpîne,
În faţa strălucirii tale .
În drum mi se desfac prăpastii,
Şi-n negură se-mbracă zarea,
Părinte, -orînduie-mi cărarea!

În pieptul zbuciumat de doruri
Eu simt ispitele cum sapă,
Cum vor să-mi tulbure izvorul
Din care sufletul s-adapă.
Din valul lumii lor mă smulge
Şi cu povaţa ta-nţeleaptă,
În veci spre cei rămaşi în urmă,
Tu, Doamne ,văzul meu îndreaptă.

Un comentariu:

Unknown spunea...

1.Va rugam sa promovati site-ul nostru. Detalii aici: http://codexalimentarius.info/?page_id=263

„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”