joi, 11 martie 2010

Cândva eram un mic boboc de floare




,, Cândva eram un mic boboc de floare, nu Te cunoşteam prea bine, nici nu Te simţeam când erai lângă mine. Când uşor mi-am desfăcut câte o petală, am început să gust din razele de lumină pe care le trimiteai asupra mea. Dar negura m-a adormit, m-a prins în mrejele ei plăcute şi trecătoare şi-am amorţit. Şi încercam să mă desprind, să Te aud cântând, rugăciunea mea nu mai avea parfumul de altădată…şi uşor câte o petală a început să-mi cadă…şi să cadă…
Şi aşa uscat, cu ochii umezi Te-am strigat din adâncul meu cel putred, şi ca un milostiv m-ai auzit, m-ai primit în Casa Ta…şi am început să simt din nou dulceaţa cântării Tale…Şi am inmugurit din nou, din picăturile lacrimilor mele, şi m-ai primit, şi-am înflorit, şi mult am început să tânjesc după iubirea Ta…
Şi acum…spini cresc în jurul meu, când mă sufocă, când mă înţeapă. Mai cade câte o petală când eu păcătuiesc, alta se usucă, alta se ofileşte…Parfumul meu de rugăciune se pierde şi el din nou, dar nădăjduiesc la mila Ta…
E sufletul meu Bunule, ca o floare inmugureşte lângă Tine şi tot ca o floare se usucă fără Tine…E sufletul meu care caută îmbrăţişarea Ta, iubirea Ta, mila Ta…
Dă-i Bunule un strop de iubire, de apă vie, să înmugurească din nou!

Niciun comentariu:

„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”